Tinitus

Ce este tinitusul?

Tinitusul reprezintă percepția unui sunet (țiuit, șuierat, bâzâit, fără existența unui sunet extern real), perceput la una sau ambele urechi. Sunetul poate fi constant sau intermitent, de intensitate variabilă, fiind uneori suficient de deranjant încât afectează calitatea somnului, concentrarea sau starea emoțională.

Date statistice relevante

  • Tinitusul afectează aproximativ 15–20% din populație la nivel global.
  • 1–2% dintre persoanele afectate dezvoltă forme severe, care interferează cu viața cotidiană.
  • Este mai frecvent la bărbați și la persoanele peste 60 de ani.
  • Tinitusul apare frecvent după expunere la zgomote puternice sau traumatisme craniene.
📚 Baguley, D., McFerran, D. and Hall, D., 2013. Tinnitus. The Lancet, 382(9904), pp.1600-1607.
📚 Cima, R.F.F., Mazurek, B., Haider, H., Kikidis, D., Lapira, A., Noreña, A., Hoare, D.J., 2019. Tinnitus healthcare: a survey revealing extensive variation in opinion and practices across Europe. BMJ Open, 9(12), e029346.
📚 Jastreboff, P.J., 1990. Phantom auditory perception (tinnitus): mechanisms of generation and perception. Neuroscience Research, 8(4), pp.221-254.
📚 Shargorodsky, J., Curhan, G.C. and Farwell, W.R., 2010. Prevalence and characteristics of tinnitus among US adults. American Journal of Medicine, 123(8), pp.711-718.
📚 Møller, A.R., 2011. Epidemiology of tinnitus in adults. In: Textbook of Tinnitus. Springer, New York, NY, pp.29-37.
Tinitus

Tinitusul nu este o boală, ci un simptom asociat unor modificări periferice sau centrale ale sistemului auditiv:

  • Pierderea auzului legată de vârstă (presbiacuzie)
  • Expunerea prelungită la zgomote intense (industriale, muzicale)
  • Infecții sau afecțiuni ale urechii interne (boala Meniere)
  • Acumularea excesivă de cerumen
  • Traumatisme cranio-cervicale
  • Administrarea anumitor medicamente (AINS, antibiotice, diuretice)
  • Probleme vasculare (hipertensiune, ateroscleroză)
  • Tulburări de somn, stres cronic sau tulburări de anxietate
📚 Baguley, D., McFerran, D. and Hall, D., 2013. Tinnitus. The Lancet, 382(9904), pp.1600-1607.
📚 Shargorodsky, J., Curhan, G.C. and Farwell, W.R., 2010. Prevalence and characteristics of tinnitus among US adults. American Journal of Medicine, 123(8), pp.711-718.
📚 Eggermont, J.J. and Roberts, L.E., 2015. Tinnitus: animal models and findings in humans. Cell and Tissue Research, 361(1), pp.311-336.
📚 Møller, A.R., 2011. Epidemiology of tinnitus in adults. In: Møller A.R. et al. (eds) Textbook of Tinnitus. Springer, New York, NY, pp.29-37.
📚 Cederroth, C.R., Gallus, S., Hall, D.A., Kleinjung, T., Langguth, B., Maruotti, A., Meyer, M., Norena, A., Probst, T., Pryss, R. and Schlee, W., 2019. Towards an understanding of tinnitus heterogeneity. Frontiers in Aging Neuroscience, 11, p.53.

Tinitusul cronic este adesea asociat cu:

  • Hiperactivitate neuronală în cortexul auditiv (Weisz et al., 2007)
  • Activitate anormală EEG, inclusiv creșteri în benzile de frecvență gamma
  • Implicarea sistemului limbic (emoțional) și a rețelelor de control al atenției
  • Modificări neuroplastice în urma pierderii auzului periferic (Rauschecker et al., 2010)

 Abordarea noastră este multimodală, personalizată și susținută de cercetare:

  1. Neuromodulare cu tehnologia NESA – Reglează activitatea sistemului nervos autonom și reduce hiperexcitabilitatea corticală
    Potrivită mai ales când tinitusul este asociat cu stres sau traumă
    📚 Tyler et al., Trends in Hearing, 2017
  2. TaVNS (stimulare transauriculară a nervului vag) – Modulează activitatea cortexului auditiv și a sistemului limbic
    Studii clinice susțin efectul benefic împreună cu terapia auditivă
    📚 Kreuzer et al., Frontiers in Psychiatry, 2012
  3. Fotobiomodulare transcraniană (PBM-T) – Poate ameliora neuroinflamația și optimiza microcirculația cerebrală
    Investigată în tinitusul idiopatic
    📚 Taşcioglu et al., Photomed Laser Surg, 2013
  4. PEMF (stimulare electromagnetică pulsată) – Modulează rețelele neuronale disfuncționale și poate reduce inflamația
    📚 Rauschecker et al., Nat Rev Neurosci, 2010
  5. Inhalarea de hidrogen molecular – Scade  stresul oxidativ sistemic și neuroinflamația
    Efect neuroprotector demonstrat
    📚 Lin et al., Front Neurosci, 2020

 În funcție de nevoile fiecărui pacient, ședințele pot integra simultan sau secvențial mai multe terapii complementare. De exemplu:

  • Pacientul începe cu fotobiomodulare transcraniană (PBM-T), urmată de tVNS pentru reglarea rețelelor corticale implicate în percepția tinitusului;
  • Se poate adăuga terapie vibrațională și unde binaurale pentru inducerea unei stări profunde de relaxare și recalibrare EEG;
  • La final, se aplică neuromodulare NESA și/sau PEMF, pentru stabilizarea rețelelor neuronale implicate și relaxarea sistemului nervos autonom;
  • Pentru formele asociate cu stres oxidativ sau inflamație, includem și inhalare de hidrogen molecular;
  • În cazuri asociate cu insomnie, terapia este încheiată cu fototerapie circadiană.

Fiecare ședință este adaptată în funcție de severitatea simptomelor, profilul neurofiziologic și răspunsul pacientului la tratamentele anterioare.

Concluzie Tinitusul este o afecțiune complexă, cu multiple cauze și implicații neurologice. În centrul nostru, oferim o abordare terapeutică integrată, bazată pe dovezi, care ține cont de fiecare componentă implicată: disfuncție neuronală, stres, somn, inflamație, circulație și calitatea vieții.

Pentru mai multe detalii sau pentru programări, te așteptăm cu drag la consultație.

PATOLOGII
umbra