Terapia durerii cu TENS

Stimulare Electrică Nervoasă Transcutanată

Metodă non-invazivă, sigură și bine documentată pentru controlul durerii acute și cronice

Cum funcționează

TENS transmite impulsuri electrice de joasă frecvență prin electrozi plasați pe piele. Aceste impulsuri stimulează fibrele nervoase Aβ, care transmit senzații tactile și inhibă semnalele nociceptive la nivelul măduvei spinării, conform teoriei „controlului porții” (gate control theory).
În paralel, TENS stimulează eliberarea de endorfine, serotonină și canabinoizi endogeni, neurotransmițători care acționează ca analgezice naturale. Aceasta explică de ce pacienții resimt atât o reducere rapidă a durerii, cât și o stare generală de bine.

📚 Melzack R, Wall PD. Pain mechanisms: a new theory. Science. 1965.
📚 Sluka KA, Walsh D. Transcutaneous electrical nerve stimulation: Basic science mechanisms and clinical effectiveness. J Pain. 2003.

TENS este utilizat frecvent într-o varietate de afecțiuni, în special acolo unde durerea afectează calitatea vieții:

  • Afecțiuni musculo-scheletale – dureri din artroză (gonartroză, coxartroză), dureri lombare (hernii de disc, discopatii), contracturi și spasme musculare, dureri post-traumatice sau post-chirurgicale.
  • Dureri neuropate – nevralgie de trigemen, nevralgie intercostală, nevralgie occipitală, sindrom de tunel carpian, neuropatie diabetică, dureri post-zosteriene.
  • Dureri cronice rezistente – sindrom dureros regional complex (CRPS), dureri oncologice (cu aplicare la distanță de tumori), dureri refractare la medicamente.
  • Boala arterială periferică – crește toleranța la mers și reduce durerile ischemice, prin efecte de relaxare musculară și stimulare circulatorie.
📚 Johnson M. Transcutaneous Electrical Nerve Stimulation: Clinical applications and evidence. Rev Pain. 2007.
📚 Vance CGT, Dailey DL, Rakel BA, Sluka KA. Using TENS for pain control: the state of the evidence. Pain Management. 2014.

TENS nu are un singur mecanism, ci mai multe niveluri de acțiune:

  1. Activarea fibrelor Aβ – inhibă transmisia durerii la nivelul coarnelor posterioare ale măduvei spinării.
  2. Modulare neurochimică – crește eliberarea de endorfine, serotonină și acetilcolină.
  3. Efect antiinflamator – reduce producția de citokine proinflamatorii (TNF-α, IL-6).
  4. Îmbunătățirea microcirculației – crește aportul de oxigen și nutrienți la țesuturi, sprijinind vindecarea.

📚 Sluka KA, Bjordal JM, Marchand S, Rakel BA. What makes transcutaneous electrical nerve stimulation work? Phys Ther. 2013.
📚 Choi W, Jang JH, Kim H, et al. TENS reduces proinflammatory cytokines in an animal model of inflammation. Neurosci Lett. 2015.

  • TENS de frecvență înaltă (80–130 Hz): efect rapid, folosit în dureri acute, dar durata de acțiune este mai scurtă.
  • TENS de frecvență joasă (1–10 Hz): stimulează producția de endorfine, util în dureri cronice și persistente.
  • Burst TENS: combină impulsurile rapide și lente, eficient în dureri neuropate sau rezistente la tratament.

📚 Bjordal JM, Johnson MI, Ljunggreen AE. Transcutaneous electrical nerve stimulation (TENS) can reduce postoperative analgesic consumption: a meta-analysis. Eur J Pain. 2003.

  • Durată: între 20 și 60 de minute, aplicată de 1–2 ori pe zi.
  • Intensitate: ajustată până la senzația de furnicătură plăcută, evitând contracțiile musculare, care pot reduce eficiența.
  • Combinare: TENS poate fi folosit împreună cu laserterapie, infraroșu, ultrasunete, kinetoterapie, pentru efect sinergic.

📚 Johnson MI. The clinical effectiveness of TENS in pain management. Crit Rev Phys Rehabil Med. 2001.

  • Pacienți cu pacemaker sau alte dispozitive implantabile.
  • Sarcină (abdomen, primul trimestru).
  • Epilepsie (aplicare pe cap sau gât).
  • Tumori maligne (nu direct pe leziune).
  • Leziuni cutanate, infecții sau tromboză venoasă profundă.

📚 Robinson AJ, Snyder-Mackler L. Clinical Electrophysiology: Electrotherapy and Electrophysiologic Testing. Lippincott Williams & Wilkins. 2008.

  • Arteriopatie severă – necesită monitorizare atentă.
  • Neuropatii – intensitatea trebuie adaptată individual.
  • Evitarea aplicării în zone sensibile: cap, gât anterior, axilă, inghinal, fosa poplitee.

📚 Kitchen S, Bazin S. Clayton’s Electrotherapy. Saunders. 2002.

  • Protocol personalizat pentru tipul și localizarea durerii.
  • Utilizăm echipamente moderne și sigure.
  • Terapia se face sub supraveghere medicală.
  • Integrare cu alte terapii complementare pentru o abordare terapeutică integrată.

📚 Bjordal JM, Couppé C, Ljunggren AE. Low level laser therapy for musculoskeletal pain: systematic review with meta-analysis. BMJ. 2003 (pentru efecte combinate cu alte terapii).

Terapia cu EMS

Stimulare Electrică Musculară

Metodă modernă de activare neuromusculară pentru forță, recuperare și prevenirea atrofiei

Cum funcționează

EMS transmite impulsuri electrice controlate către mușchi prin electrozi aplicați pe piele. Aceste impulsuri mimează semnalele naturale trimise de nervi și produc contracții musculare.

Spre deosebire de contracțiile voluntare, EMS poate activa atât fibrele musculare de tip I (rezistente la efort, cu metabolism aerobic), cât și fibrele de tip II (responsabile de forță și viteză). Aceasta duce la o stimulare completă a mușchiului și favorizează:

  • creșterea masei și forței musculare,
  • prevenirea atrofiei în perioade de inactivitate,
  • îmbunătățirea circulației,
  • susținerea recuperării după traumatisme sau efort intens.

📚 Lake DA. Neuromuscular electrical stimulation. An overview and its application in the treatment of sports injuries. Sports Med. 1992.
📚 Paillard T. Combined application of neuromuscular electrical stimulation and voluntary muscular contractions. Sports Med. 2008.

EMS este utilizat într-o gamă largă de situații clinice și de recuperare:

  • Hipotrofie musculară după imobilizare prelungită, traumatisme sau intervenții chirurgicale.
  • Recuperare post-AVC – contribuie la restabilirea controlului muscular, la prevenirea contracturilor și la creșterea mobilității.
  • Reabilitare ortopedică – în leziuni de genunchi, șold, umăr sau coloană, pentru menținerea forței musculare.
  • Afecțiuni cronice precum BPOC sau cancer, unde pacienții nu pot efectua exerciții convenționale.
  • Recuperare sportivă – reducerea durerii post-antrenament, prevenirea suprasolicitării și susținerea regenerării musculare.

📚 Bax L, Staes F, Verhagen A. Does neuromuscular electrical stimulation strengthen the quadriceps femoris? Sports Med. 2005.
📚 Glaviano NR, Saliba S. Can neuromuscular electrical stimulation be used to improve outcomes following ACL reconstruction? A systematic review. J Orthop Sports Phys Ther. 2016.

  • Contracție musculară activă – recrutează un număr mare de fibre musculare simultan.
  • Prevenirea atrofiei musculare – menține tonusul și volumul muscular în perioadele de inactivitate.
  • Îmbunătățirea circulației sanguine – crește fluxul de oxigen și nutrienți la nivel muscular.
  • Reducerea inflamației și a edemelor – prin stimularea drenajului limfatic.
  • Relaxarea musculaturii tensionate – importantă în recuperarea după accidentări sau suprasolicitări.
  • Eliberarea de endorfine – cu rol în reducerea durerii și îmbunătățirea dispoziției generale.

📚 Filipovic A, Kleinoder H, Dormann U, Mester J. Electromyostimulation – a systematic review. J Strength Cond Res. 2011.
📚 Kemmler W, von Stengel S. Whole-body electromyostimulation in older men: subanalysis of the TEST-III trial. Clin Interv Aging. 2013.

  • Durata unei ședințe: 20–30 minute.
  • Frecvența recomandată: de 2–3 ori pe săptămână; în faze acute/subacute se poate aplica zilnic.
  • Intensitatea: ajustată până la obținerea unor contracții vizibile, dar nedureroase.
  • Combinare: EMS poate fi folosit împreună cu programe de kinetoterapie, exerciții de reeducare neuromotorie și masaj de recuperare.

📚 Maffiuletti NA. Physiological and methodological considerations for the use of neuromuscular electrical stimulation. Eur J Appl Physiol. 2010.

  • Pacemaker sau alte implanturi electronice.
  • Tumori maligne pe zona tratată.
  • Plăgi deschise, infecții cutanate sau dermatoze active.
  • Fracturi neconsolidate.
  • Afecțiuni neurologice severe (ex. epilepsie, dacă aplicarea este în zona capului).
  • Sarcină – în special pe abdomen.

📚 Robinson AJ, Snyder-Mackler L. Clinical Electrophysiology: Electrotherapy and Electrophysiologic Testing. Lippincott Williams & Wilkins. 2008.

  • Aplicarea se face cu atenție sporită la pacienți cu neuropatii periferice sau cu sensibilitate scăzută, pentru a evita suprastimularea.
  • La copii și pacienți anxioși se utilizează intensități reduse și doar sub monitorizare.
  • Evitarea aplicării în zone sensibile: gât anterior, axile, regiunea inghinală, fosa poplitee.

📚 Kitchen S, Bazin S. Clayton’s Electrotherapy. Saunders. 2002.

La Cardiovascular Wellness, EMS este integrat într-un plan terapeutic personalizat:

  • pentru combaterea atrofiei în perioadele de imobilizare,
  • pentru recuperarea forței musculare la pacienți cu afecțiuni neurologice sau degenerative,
  • pentru regenerare post-antrenament la sportivi și persoane active.

📚 Kemmler W, Weissenfels A, Willert S, Shojaa M, von Stengel S, Filipovic A. Efficacy and safety of low-frequency whole-body electromyostimulation. Front Physiol. 2018.

SOLUȚII
umbra